Mergi la Galeria Foto

Traiul oamenilor din cetatea Tomis a fost descris de poetul Publius Ovidius Naso in operele sale: Epistolae ex Ponto si Tristia. Poetul a fost exilat la malul Marii negre de catre imparatul Octavian Augustus. Orasul Tomis a devenit un important centru comercial si economic, reusind sa se refaca de fiecare data dupa navalirile popoarelor migratoare.

Maximul de inflorire al cetatii Tomis a fost atins in timpul dinastiei Severilor si Antoninilor, in secolul II. In anul 138 orasul Tomis devine metropola Pontului Euxin.

Prosperitatea si dezvoltarea cetatii Tomis

Sub stapanirea romana au fost construite la Tomis o serie de edificii publice si cladiri grandioase. Aparitia mai multor strazi si cartiere noi au dus la dezvoltarea rapida a orasului. Au mai fost create terme (bai) si piete publice. De asemenea, s-au dezvoltat numeroase ateliere mestesugaresti care prelucrau marmura, sticla si ceramica.

Apa potabila necesara locuitorilor cetatii era asigurata de apeducte subterane sapate in calcar si in pamant. In vechea cetate cultele si arta au cunoscut o rapida dezvoltare si afirmare. Au fost sculptate basoreliefuri, statui, statuete din teracota, ornamente arhitecturale, etc. Astazi, din orasul antic, mai pot fi observate vestigii care amintesc de vechea cetate. Au fost scoase la lumina morminte, locuinte, vase din ceramica, sau ruinele unor basilici din vechiul Tomis.

In peninsula Ovidiu se pot gasi cele mai multe ramasite ale civilizatiei antice, cum ar fi ruinele mai multor locuinte antice descoperite in zona Catedralei Arhiepiscopale. Orasul antic era imprejmuit de zidul de incinta care se intindea pe lungimea actualului bulevard Ferdinand si este vizibil partial intre cladirea fostei biblioteci judetene si Teatrul de Stat Constanta (teatrul Fantasio).

Zidul urmeaza un traseu ce uneste extremitatile peninsulei, de la Sud-vest la Nord-Est, spre partea sa continentala. Accesul in cetate se facea prin doua porti: poarta de vest si poarta de nord. De asemenea, zidul era prevazut cu mai multe turnuri de aparare. Poarta de vest era flancata de doua turnuri.

Portile cetatii Tomis

Prin cele doua porti ale vechiului oras se poate trece si astazi. Cele doua porti se gasesc in actualul parc arheologic, in apropierea Primariei Constanta. Poarta de Sud-Vest era flancata de doua turnuri rectangulare ce aveau rol de aparare. Poarta de Nord-Est are o deschidere de 4.3 metri. Tot aici gasim si ramasite ale celebrului turn al macelarilor. Zidul de incinta avea o grosime 3.2 metri. In mortarul zidului au fost descoperite mai multe monede din timpul lui Probus si Tacitus.

Orasul antic Tomis

Situl arheologic al orasului antic Tomis se afla pe teritoriul actualului municipiu Constanta. Situl arheologic contine constructii de proportii mari ce dateaza din epoca elenistica tarzie. De asemenea, mai pot fi gasite si resturi importante de colonade, temple, apeducte, antrepozite, piete comerciale, edificii publice, ateliere, monumente de arta, etc. Toate acestea dateaza din epoca Imperiului Roman, secolele I – III d. Chr.

Situl arheologic mai contine si resturi din comuna primitiva si straturi din epoca greaca timpurie. Pe teritoriul garii vechi se gasea cartierul atelierelor ceramice si al bazilicilor crestine.

Sub stratul orasului modern, intreaga peninsula este ocupata de o multitudine de monumente. Straturile antice de cultura materiala se succed sub pamant in urmatoarea ordine: bizantin, roman, elenistic, grec antic, si grec arhaic. De asemenea, exista si material din prima epoca a fierului. Inaltimea straturilor variaza intre 1 si 10 metri, ajungand pana la nivelul actual al marii.

Pana in prezent in peninsula au fost descoperite cartierul atelierelor, agora, acropola orasului antic, diverse strazi si canalizari, locuinte, necropola elenistica, temple, necropolele bizantine si romane, locuinte, etc. Orasul antic era orientat dinspre Nord-Est spre Sud-Vest.

Edificiul roman cu mozaic

Pana in prezent s-au descoperit 11 bolti. Trei bolti sunt sapate in intregime. Rolul boltilor era de a sustine terasa de pamant pe care se gaseste mozaicul. Ele mai serveau si ca antrepozite pentru marfurile ce intrau sau ieseau din orasul Tomis. Mai mult, sapaturile arheologice recente efectuate in fata edificiului au scos la iveala resturi ale mai multor contructii portuare, canale, cheiuri, magazii, antrepozite, etc. Au mai fost descoperite si incaperi cu depuneri de cereale si amfore. In partea de Sud-Est a falezei portului se gasesc ziduri identice cu cele ale edificiului cu mozaic. Aceste ziduri faceau parte din alte cladiri ce compun complexul din fata portului. Inca nu se cunosc date istorice exacte cu privire la distrugerea edificiului.

Se poate observa ca zidurile edificiului si pardoseala de mozaic au suferit reparatii. Cel mai probabil acestea au fost efectuate la sfarsitul secolului IV. Acest fapt este dovedit de portiunea de Nord-Vest a mozaicului, care difera de restul suprafetei.

Citeste si: Marea Moschee din Constanta

Pilastrii zidului au fost construiti din caramida. Intervalul dintre pilastri masoara 4.20 metri, constituind dublul latimii unui pilastru. Grosimea zidurilor este de 2.10 metri cu tot cu pilastri, si de 1.90 metri fara ei.

Partea interioara a zidurilor a fost tencuita cu mortar. Stratul avea o grosime de 8-10 centimetri. Peste stratul de mortar au fost asezate placi de marmura colorata si alba, simpla sau sculptata. Din acest placaj de marmura s-a pastrat o cantitate mare de fragmente. Boltile subterane au partea superioara semi-rotunda. Intrarile prezentau arhitrava si ancadramente din calcar, foarte frumos lucrate. Boltile erau rotunde, in cea mai mare parte.

Vestigii si descoperiri

Numeroase vestigii ale vechii cetati Tomis pot fi admirate la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta. Printre ele figureaza piese deosebite, cum ar fi statuia de marmura a sarpelui Glycon, Statuia lui Pontos, zeu al Marii Negre, sau statuia de marmura a zeitei Fortuna, considerata protectoarea cetatii Tomis.

Cetatea Tomis si invaziile migratorilor

In anul 601 cetatea Tomis este invadata si pustiita de avari. Pe locul fostului oras viata s-a ruralizat. Stapanirea bizantina in regiunea Dobrogei a fost restabilita de abia in anul 971, cand imparatul Ioan Tzimiskes desfiinteaza taratul bulgar. Teritoriul dintre Marea Neagra si Dunare a fost organizat intr-o thema bizantina, purtand numele de Paristrion. Capitala a fost stabilita la Dorostolon (astazi orasul Silistra din Bulgaria).

In secolele VIII – XII (perioada bizantina), orasul a purtat numele Constantia sau Constantiana.

Galerie Foto

Foto: © 2012-2017 Marius Manole. Toate drepturile sunt rezervate. Este interzisa reproducerea, distribuirea si folosirea in scop comercial a fotografiilor fara acordul autorului.

(Click pe fiecare fotografie pentru a o deschide la dimensiunea maxima.)

Articolul Orasul antic Tomis, loc de exil al poetului Ovidiu apare prima dată în SimplyConstanta.ro.

Marea Moschee: Scurt istoric

Marea Moschee din Constanta a fost construita in anul 1910, la porunca regelui Carol al Romaniei (1866 – 1914), pe locul unei vechi geamii. Vechea geamie, numita Mahmudiye, a fost ridicata in anul 1823 de catre Hafız Mehmed Pasa. Geamia purta numele sultanului Mahmud, care a domnit intre anii 1808 – 1839.

Inaugurarea marii moschei a avut loc la data de 31 Mai 1913, intr-o zi de vineri. Ceremonia s-a desfasurat in prezenta Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta a Romaniei. Muftiul judetului Constanta, Hafuz Rıfat Abdul Gelil, a tinut o lunga cuvantare, asigurandu-l pe rege de „dragostea si devotamentul supusilor musulmani”.

Mergi la Galeria Foto

Noua moschee din orasul Constanta a fost proiectata de arhitectul Victor Stefanescu, unul dintre cei mai cunsocuti arhitecti ai secolului XX. Constructia a fost realizata de reputatul inginer Gogu Constantinescu.

Marea Moschee: Arhitectura

Marea Moschee a fost construita dupa planurile inginerului Gogu Constantinescu, sub directa indrumare a arhitectului Victor Stefanescu, avand drept model Moscheea Konya din regiunea Anatolia, Turcia. Constructia este realizata din caramida si piatra, exceptie facand minaretul si cupola, care sunt construite din beton armat. Principalul portal este din piatra de Dobrogea, iar usa este din marmura neagra si are incrustatii din bronz.

Moscheea a fost realizata in stil egipteano-bizantin, incluzand si cateva motive arhitecturale romanesti. Coloanele interioare au fost facute din marmura de Campulung. Moscheea este prima cladire cu diverse elemente din beton armat construita in tara noastra. Minaretul moscheii, construit in stil maur, are o  inaltime de 47 de metri. Scara interioara are 140 de trepte pana in locasul muezinului. De aici se anunta in trecut ora de rugaciune. Sala centrala a moscheii este reprezentata de o incapere patrata, avand latura de 14 metri. Soclul moscheii a fost placat cu piatra de Dobrogea. Din vechea geamie Mahmudiye a fost pastrat doar mihrabul, lucrat in stil maur. Datorita imbinarii de stiluri si elemente arhitecturale, edificiul este unicat din punct de vedere arhitectonic.

Citeste si: Portul Tomis, portul turistic al orasului

Deasupra portii de la intrare gasim urmatoarea inscriptie: „In numele lui Allah cel Milostiv, Indurator”. Inscriptia reprezinta formula cu care credinciosii musulmani isi incep orice activitate. In dreapta si in stanga intrarii, in curtea moscheii, se afla cate un spalator avand 6 robineti. Acestea servesc pentru ablutiune (abdest) impusa de religia islamica.

In dreapta geamiei se gaseste minaretul inalt de 47 de metri. Sala de rugaciune este simpla, avand ca ornamente cateva picturi murale ce se gasesc la cele patru arcade si la cupola cea mare. In centrul peretelui de miazazi, pe fundal, se afla mihrabul unde imamul oficiaza slujba. Asezarea altarului pe acest perete este determinta de un verset din Coran. Acesta spune: „Intoarce-te cu fata spre Mesgid-ul Haram”. Cele 99 de atribute ale lui Allah sunt scrise in jurul mihrabului. In stanga mihrabului este asezata tribuna de unde sunt tinute predicile ce nu sunt legate de sarbatori. Aceasta tribuna se numeste vaaz kürsü. In partea dreapta a mihrabului se afla minberul. De aici este tinuta hütbe (predica) la slujba saptamanala ce are loc in ziua de vineri.

Marea Moschee: detalii din interior

Moscheea are o foarte frumoasa pictura murala. In interior poate fi admirat un faimos covor oriental ce a fost primit ca donatie din partea Turciei. Acest covor are o vechime de peste 200 de ani si provine de pe insula Ada Kaleh. Covorul impresioneaza prin marime, avand o suprafata de 144 metri patrati (9 metri x 16 metri). De asemenea, covorul are o greutate de peste 490 de kilograme. Masivul covor a fost lucrat de mana in centrul de artizanat Hereke, Turcia. Sultanul Abdul Hamid a detinut acest covor, pe care l-a donat geamiei de pe insula Ada Kaleh.

Din balconul ingust al minaretului va puteti bucura de o neasemuita panorama a orasului Constanta. Coronamentul cupolei cu semiluna poate fi vazut de pe mare in conditii bune de vizibilitate.

In interiorul Moscheii Carol I se poate intra prin cele doua usi masive realizate dupa modelul usilor intalnite la marile palate ale sultanilor. Sala moscheii este decorata cu tablouri de mici dimensiuni, avand forma octogonala, pe care sunt inscrise cu litere arabe numele profetului Mahomed si al lui Allah. In mijlocul salii se poate observa o cupola inalta, inconjurata de ferestre. In centrul cupolei atarna un candelabru de inspiratie araba. Tavanul salii este pictat in diverse nuante de albastru si este infrumusetat cu motive florale simple, facand trimitere la bolta cereasca.

Faianta care imbraca diverse portiuni din peretii moscheii este foarte speciala, ea fiind destinata numai lacaselor de cult. Aceasta faianta a fost donata de catre statul turc in 1910. Placile ceramice sunt decorate cu motive florale si sunt colorate in nuante celor apropiate tavanului.

Centrala termica a moscheii, care este aceeasi din 1910 si inca este in stare de functionare, reprezinta o alta atractie a Marii Moschei. Moscheea Carol I a reprezentat, de-a lungul timpului, o atractie pentru toti cei care iubesc Constanta si zona veche a orasului.

Marea Moschee de-a lungul timpului

Ca majoritatea edificiilor, Marea Moschee din Constanta a avut perioade de inflorire si declin. In anul 1936, dramaturgul, prozatorul si jurnalistul Tudor Soimaru relata urmatoarele:

De Moscheea din centru nimeni nu se ingrijeste. A facut-o regele si o sa o manance marea. A intrat saratura si umezeala in ea pe ogeac si usile ce clantanesc de frig. […] Covoarele in care picioarele se infundau ca in asfalt vara sunt uzate, iar faimosul covor al lui Abdul Hamid o poveste.

Umbra uitarii nu a cazut insa peste maiestuosul lacas de cult musulman, moscheea fiind supusa o data cu trecerea timpului mai multor procese de reparatie. In prezent, Moscheea Carol I este vizitata de cateva mii de oameni pe an, atat turisti cat si localnici.

Programul de vizitare al Moscheii Carol I

Moscheea Carol I poate fi vizitata zilnic intre orele 8 – 20 pe timp de vara. In restul anului programul de vizitare este restrans in intervalul orar 8 – 17. O taxa simbolica (5 lei) se achita la intrare. Copiii si studentii beneficiaza de reducere.

Este bine de stiut ca atunci cand intrati pentru prima oara intr-un lacas de cult musulman este necesar sa respectati cateva reguli de conduita. Este foarte important ca tinuta sa fie una decenta. Este indicat sa reprogramati vizitarea moscheii daca nu puteti respecta aceasta regula. Inainte de a pasi in interior trebuie sa va scoateti incaltamintea. Daca o slujba este in desfasurare, telefoanele mobile trebuie date pe modul silentios sau inchise. De asemenea, nu ar trebui sa treceti prin fata persoanelor care se roaga.

Galerie Foto

Foto: © 2012-2017 Marius Manole. Toate drepturile sunt rezervate. Este interzisa reproducerea, distribuirea si folosirea in scop comercial a fotografiilor fara acordul autorului.

(Click pe fiecare fotografie pentru a o deschide la dimensiunea maxima.)

Articolul Marea Moschee din Constanta apare prima dată în SimplyConstanta.ro.

Mergi la Galeria Foto

Cazinoul, emblema orasului Constanta, a fost ridicat pe locul unei constructii din lemn (numita „cazina”) care servea in perioada 1880-1902 ca loc pentru desfasurarea balurilor, spectacolelor de teatru sau a altor activitati recreative pentru turisti. In anul 1904 a luat nastere constructia unui edificiu care sa rivalizeze cu marile cazinouri europene. Arhitectul Petre Antonescu a intocmit planurile Cazinoului in prima faza, proiectand o cladire inspirata din traditiile artei autohtone. Dupa turnarea fundatiei, insa, Primaria decide sa modifice planurile initiale. Aceasta sarcina a fost incredintata unui arhitect de origine elvetiana, Daniel Renard, care renunta la principiile arhitecturii romanesti si adopta stilul arhitectural Art Nouveau. Edificiul constantean a fost inaugurat in anul 1910, fiind complet finalizat in 1912, o data cu terminarea ultimelor retusuri.

Durata indelungata a lucrarilor, cat si aspectul cladirii, au fost aspru criticate de presa locala la momentul inaugurarii. In ziarul Conservatorul gasim o descriere a Cazinoului la acea vreme:

O matahala impopotonata cu tot felul de zorzoane, din punctul de vedere al esteticei arhitectonice, lasa foarte mult de dorit. Complecta asimetrie si amestecul babilonic al stilurilor, din care se desprinde impresiunea nelamurita a unei plasmuiri hibride, fac din noul cazin comunal un monument ridicat in cinstea nepriceperei si prostului gust.

La data de 21 decembrie 1909, inginerului Elie Radu şi arhitecţilor D. Maimarolu si Ion Mincu li s-a solicitat se deplaseze la Constanta, intr-o comisie ce avea rolul de a studia Cazinoul din toate punctele de vedere. Opiniile documentate si bine argumentate ale distinsilor membri se regasesc intr-un document elaborat de comisie la finalizarea studiului. Observatiile fac referire la adaugarea de spatii, cum ar fi o bucatarie impreuna cu dependintele necesare, o sala mare pentru restaurant, adaugarea de noi intrari, degajarea scarii de onoare printr-o arcada grandioasa, adaugarea de toalete si vestiare, suprimarea de ferestre si trepte, etc. Restaurantul urma a fi pus in legatura cu terasa aflata in spatele usii vitrate, astfel incat perspectiva larg deschisa asupra marii sa nu fie obturata.

In anul 1934 proiectantul Daniel Renard coordoneaza o serie de lucrari de modernizare si restaurare a Cazinoului Comunal. In anul 1986 Cazinoul a fost restaurat din nou de catre un grup de artisti plastici format din Gheorge Firca, Nae Mira, Sorin Dumitru, Ioan Miturca si Nicolae Moldoveanu. S-au executat lucari de stucatura, vitralii si pictura baroc-fresca. Lucrarile s-au incheiat dupa un an de zile.

In prezent Cazinoul din Constanta se afla intr-o stare avansata de degradare. Accesul in interiorul cladirii este interzis din motive de siguranta. Desi se vorbeste de inceperea unui nou proces de restaurara a cladirii, acesta nu a inceput inca. Executia proiectului este ingreunata din cauza birocratiei si a lipsei banilor. Chiar si asa, Cazinoul ramane o cladire destul de spectaculoasa si impunatoare, fiind recunoscut in toata Europa si atragand anual mii de turisti din tara si de peste hotare.

Galerie Foto

Foto: © 2012-2017 Marius Manole. Toate drepturile sunt rezervate. Este interzisa reproducerea, distribuirea si folosirea in scop comercial a fotografiilor fara acordul autorului.

(Click pe fiecare fotografie pentru a o deschide la dimensiunea maxima.)

Articolul Cazinoul din Constanta apare prima dată în SimplyConstanta.ro.