Mergi la Galeria Foto

Traiul oamenilor din cetatea Tomis a fost descris de poetul Publius Ovidius Naso in operele sale: Epistolae ex Ponto si Tristia. Poetul a fost exilat la malul Marii negre de catre imparatul Octavian Augustus. Orasul Tomis a devenit un important centru comercial si economic, reusind sa se refaca de fiecare data dupa navalirile popoarelor migratoare.

Maximul de inflorire al cetatii Tomis a fost atins in timpul dinastiei Severilor si Antoninilor, in secolul II. In anul 138 orasul Tomis devine metropola Pontului Euxin.

Prosperitatea si dezvoltarea cetatii Tomis

Sub stapanirea romana au fost construite la Tomis o serie de edificii publice si cladiri grandioase. Aparitia mai multor strazi si cartiere noi au dus la dezvoltarea rapida a orasului. Au mai fost create terme (bai) si piete publice. De asemenea, s-au dezvoltat numeroase ateliere mestesugaresti care prelucrau marmura, sticla si ceramica.

Apa potabila necesara locuitorilor cetatii era asigurata de apeducte subterane sapate in calcar si in pamant. In vechea cetate cultele si arta au cunoscut o rapida dezvoltare si afirmare. Au fost sculptate basoreliefuri, statui, statuete din teracota, ornamente arhitecturale, etc. Astazi, din orasul antic, mai pot fi observate vestigii care amintesc de vechea cetate. Au fost scoase la lumina morminte, locuinte, vase din ceramica, sau ruinele unor basilici din vechiul Tomis.

In peninsula Ovidiu se pot gasi cele mai multe ramasite ale civilizatiei antice, cum ar fi ruinele mai multor locuinte antice descoperite in zona Catedralei Arhiepiscopale. Orasul antic era imprejmuit de zidul de incinta care se intindea pe lungimea actualului bulevard Ferdinand si este vizibil partial intre cladirea fostei biblioteci judetene si Teatrul de Stat Constanta (teatrul Fantasio).

Zidul urmeaza un traseu ce uneste extremitatile peninsulei, de la Sud-vest la Nord-Est, spre partea sa continentala. Accesul in cetate se facea prin doua porti: poarta de vest si poarta de nord. De asemenea, zidul era prevazut cu mai multe turnuri de aparare. Poarta de vest era flancata de doua turnuri.

Portile cetatii Tomis

Prin cele doua porti ale vechiului oras se poate trece si astazi. Cele doua porti se gasesc in actualul parc arheologic, in apropierea Primariei Constanta. Poarta de Sud-Vest era flancata de doua turnuri rectangulare ce aveau rol de aparare. Poarta de Nord-Est are o deschidere de 4.3 metri. Tot aici gasim si ramasite ale celebrului turn al macelarilor. Zidul de incinta avea o grosime 3.2 metri. In mortarul zidului au fost descoperite mai multe monede din timpul lui Probus si Tacitus.

Orasul antic Tomis

Situl arheologic al orasului antic Tomis se afla pe teritoriul actualului municipiu Constanta. Situl arheologic contine constructii de proportii mari ce dateaza din epoca elenistica tarzie. De asemenea, mai pot fi gasite si resturi importante de colonade, temple, apeducte, antrepozite, piete comerciale, edificii publice, ateliere, monumente de arta, etc. Toate acestea dateaza din epoca Imperiului Roman, secolele I – III d. Chr.

Situl arheologic mai contine si resturi din comuna primitiva si straturi din epoca greaca timpurie. Pe teritoriul garii vechi se gasea cartierul atelierelor ceramice si al bazilicilor crestine.

Sub stratul orasului modern, intreaga peninsula este ocupata de o multitudine de monumente. Straturile antice de cultura materiala se succed sub pamant in urmatoarea ordine: bizantin, roman, elenistic, grec antic, si grec arhaic. De asemenea, exista si material din prima epoca a fierului. Inaltimea straturilor variaza intre 1 si 10 metri, ajungand pana la nivelul actual al marii.

Pana in prezent in peninsula au fost descoperite cartierul atelierelor, agora, acropola orasului antic, diverse strazi si canalizari, locuinte, necropola elenistica, temple, necropolele bizantine si romane, locuinte, etc. Orasul antic era orientat dinspre Nord-Est spre Sud-Vest.

Edificiul roman cu mozaic

Pana in prezent s-au descoperit 11 bolti. Trei bolti sunt sapate in intregime. Rolul boltilor era de a sustine terasa de pamant pe care se gaseste mozaicul. Ele mai serveau si ca antrepozite pentru marfurile ce intrau sau ieseau din orasul Tomis. Mai mult, sapaturile arheologice recente efectuate in fata edificiului au scos la iveala resturi ale mai multor contructii portuare, canale, cheiuri, magazii, antrepozite, etc. Au mai fost descoperite si incaperi cu depuneri de cereale si amfore. In partea de Sud-Est a falezei portului se gasesc ziduri identice cu cele ale edificiului cu mozaic. Aceste ziduri faceau parte din alte cladiri ce compun complexul din fata portului. Inca nu se cunosc date istorice exacte cu privire la distrugerea edificiului.

Se poate observa ca zidurile edificiului si pardoseala de mozaic au suferit reparatii. Cel mai probabil acestea au fost efectuate la sfarsitul secolului IV. Acest fapt este dovedit de portiunea de Nord-Vest a mozaicului, care difera de restul suprafetei.

Citeste si: Marea Moschee din Constanta

Pilastrii zidului au fost construiti din caramida. Intervalul dintre pilastri masoara 4.20 metri, constituind dublul latimii unui pilastru. Grosimea zidurilor este de 2.10 metri cu tot cu pilastri, si de 1.90 metri fara ei.

Partea interioara a zidurilor a fost tencuita cu mortar. Stratul avea o grosime de 8-10 centimetri. Peste stratul de mortar au fost asezate placi de marmura colorata si alba, simpla sau sculptata. Din acest placaj de marmura s-a pastrat o cantitate mare de fragmente. Boltile subterane au partea superioara semi-rotunda. Intrarile prezentau arhitrava si ancadramente din calcar, foarte frumos lucrate. Boltile erau rotunde, in cea mai mare parte.

Vestigii si descoperiri

Numeroase vestigii ale vechii cetati Tomis pot fi admirate la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta. Printre ele figureaza piese deosebite, cum ar fi statuia de marmura a sarpelui Glycon, Statuia lui Pontos, zeu al Marii Negre, sau statuia de marmura a zeitei Fortuna, considerata protectoarea cetatii Tomis.

Cetatea Tomis si invaziile migratorilor

In anul 601 cetatea Tomis este invadata si pustiita de avari. Pe locul fostului oras viata s-a ruralizat. Stapanirea bizantina in regiunea Dobrogei a fost restabilita de abia in anul 971, cand imparatul Ioan Tzimiskes desfiinteaza taratul bulgar. Teritoriul dintre Marea Neagra si Dunare a fost organizat intr-o thema bizantina, purtand numele de Paristrion. Capitala a fost stabilita la Dorostolon (astazi orasul Silistra din Bulgaria).

In secolele VIII – XII (perioada bizantina), orasul a purtat numele Constantia sau Constantiana.

Galerie Foto

Foto: © 2012-2017 Marius Manole. Toate drepturile sunt rezervate. Este interzisa reproducerea, distribuirea si folosirea in scop comercial a fotografiilor fara acordul autorului.

(Click pe fiecare fotografie pentru a o deschide la dimensiunea maxima.)

Articolul Orasul antic Tomis, loc de exil al poetului Ovidiu apare prima dată în SimplyConstanta.ro.